Ministerul Finanţelor a împrumutat de pe pieţele externe 4,7 miliarde de euro în urma unei emisiuni de obligaţiuni lansate în 9 iulie, dar costurile de împrumut, deşi în scădere, rămân ridicate, a anunţat, vineri, instituţia, printr-un comunicat. „România a realizat, luna aceasta, una dintre cele mai importante operaţiuni financiare din ultimii ani pe pieţele internaţionale. În urma emisiunii de euroobligaţiuni din 9 iulie 2025, Ministerul Finanţelor a atras, prin împrumut de pe pieţele externe, o sumă totală de 4,7 miliarde de euro echivalent. Aceasta este a treia astfel de tranzacţie realizată în 2025, iar suma totală este cea mai mare atrasă în acest an. Costurile de împrumut, deşi în scădere, rămân la valori ridicate”, a precizat sursa citată de Agerpres. Potrivit MF, emisiunea a înregistrat un interes considerabil din partea investitorilor, cererea totală fiind de peste 9,5 miliarde de dolari pentru tranşele în dolari şi peste 4,5 miliarde de euro pentru tranşa în euro (sume care nu includ cererea din partea băncilor intermediare). Obligaţiunile României au fost suprasubscrise de aproape 2,8 ori. Au participat în total peste 240 de investitori, iar fondurile atrase au fost decontate pe 16 iulie 2025. „Succesul acestei emisiuni este marcat şi prin condiţiile financiare obţinute. În cadrul procesului, în baza creşterii accelerate a ordinelor de cumpărare venite din partea investitorilor, România a reuşit să scadă costurile iniţiale ale împrumutului. Marjele de risc (spread-urile) faţă de referinţele avute în vedere (obligaţiunile SUA la maturităţi similare respective nivelul ratelor swap în euro) au fost reduse cu 40 de puncte de bază pentru toate tranşele. De asemenea, pentru obligaţiunile în USD pe 5 ani, statul nu a plătit nicio primă suplimentară, iar pentru cele pe 10 ani şi pentru tranşa în euro s-au înregistrat prime negative de 3, respectiv 10 puncte de bază, ceea ce înseamnă că România s-a împrumutat la un cost mai mic decât cel aferent pieţei secundare”, explică documentul transmis de Finanţe. Această tranzacţie face parte din strategia României de a se finanţa extern în 2025, asigurând atât acoperirea necesarului de finanţare, cât şi consolidarea rezervei de valută a statului. În context, ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, a arătat că realizarea emisiunii după o perioadă marcată de incertitudini politice şi economice şi într-un context geopolitic provocator a reconfirmat percepţia pozitivă a investitorilor faţă de primul pachet de măsuri fiscale şi faţă de capacitatea Guvernului de a continua implementarea reformelor. „Acest succes al României pe pieţele internaţionale de capital reconfirmă încrederea investitorilor în capacitatea României de a implementa şi lua în continuare măsurile necesare în vederea corectării dezechilibrelor actuale. Realizarea emisiunii după o perioadă marcată de incertitudini politice şi economice şi într-un context geopolitic provocator a reconfirmat percepţia pozitivă a investitorilor faţă de primul pachet de măsuri aprobat, cât şi faţă de capacitatea de a continua implementarea reformelor necesare care vor contribui la sustenabilitatea fiscală a României”, a declarat Alexandru Nazare, citat în comunicat. Emisiunea de euroobligaţiuni a beneficiat de o bază investiţională foarte diversificată, atât din punct de vedere geografic, cât şi din perspectiva tipurilor de investitori. Din punct de vedere al tipurilor de investitori, pentru ambele tranşe denominate în dolari se distinge preponderenţa investitorilor de tipul „real money”, respectiv fonduri de active administrate privat care au avut o pondere în cadrul maturităţilor de 5 şi 10 de ani de 76% şi respectiv 80%. Totodată fondurile de pensii şi companiile de asigurări au avut o distribuţie de 8% şi 7%, fondurile suverane şi instituţiile oficiale o distribuţie 2% şi 1%, băncile comerciale şi private au avut o alocare de 2% şi 3% şi fondurile speculative au beneficiat de o alocare de aproximativ 12% şi 9%. Pentru seria denominată în euro, investitorii au fost reprezentaţi în proporţie de 67% de fonduri de active administrate privat, 15% fonduri speculative, 15% fonduri de pensii şi companii de asigurări, 2% bănci comerciale şi private şi 1% fonduri suverane şi instituţiile ofici„le. „Distribuţia geografică a investitorilor, pentru maturitatea de 5 ani USD a fost următoarea: Europa de Vest 68%, America 25%, Orientul Mijlociu 5%, APAC 1% şi CEE 1%. Pentru maturitatea de 10 ani USD, distribuţia geografică a investitorilor a fost: Europa de Vest 70%, America 21%, Orientul Mijlociu 3%, APAC 3% şi CEE 3%. Nu în ultimul rând, pentru redeschiderea seriei denominate în EUR scadentă în iulie 2039, distribuţia geografică a investitorilor a fost următoarea: Europa de Vest 73%, CEE 16%, America 9%, Orientul Mijlociu 1% şi APAC 1%”, se mai precizează în comunicat. România a vândut obligaţiuni în trei tranşe, din care 2 miliarde de dolari cu maturitatea de 5 ani, cu un randament de 5,772% şi o rată de dobândă de 5,750% pe an şi 1,75 miliarde de dolari cu maturitatea de 10 ani, cu un randament de 6,642% şi o rată de dobândă de 6,625% pe an, respectiv 1,5 miliarde de euro prin redeschiderea seriei scadente în iulie 2039, cu un randament de 6,530% şi o rată de dobândă de 6,750% pe an. Tranzacţia a fost intermediată de unele dintre cele mai mari instituţii financiare internaţionale: BofA Securities Europe SA, Citigroup Global Markets Europe AG, Erste Group Bank AG, J.P. Morgan SE, Raiffeisen Bank International AG şi Societe Generale.
AiPath Media este o sursă de știri de încredere, oferind informații de calitate pentru toate
judetele din Romania. Cu o echipă dedicată de jurnaliști experimentați, ne angajăm să aducem cititorilor
noștri o perspectivă cuprinzătoare asupra evenimentelor la nivel local și național.