Update 1 săptămână în urmă
Timp de citire: 3 minute
Articol scris de: Maria Simionescu
În anul 2025, Armata României a cheltuit 2,17% din PIB pentru apărare, deși erau alocate două-trei procente, iar anul 2026 aduce noi contracte și livrări. Conform surselor din Ministerul Apărării Naționale (MApN), au fost făcuți pași relevanți în modernizarea echipamentelor, inclusiv pentru Forțele Navale și Artilerie, iar în acest an vor începe noi programe majore de înzestrare, potrivit informațiilor publicate de %source%.
În ultima lună a anului trecut, România a semnat un contract pentru achiziția unei corvete ușoare din Turcia, o navă complet dotată cu senzori și armament, care poate fi livrată în țară în șase luni. Aceasta reprezintă un pas important pentru Forțele Navale, considerate categoria cu cea mai slabă dotare din cadrul armatei.
Tot în 2025, în Coreea de Sud a început producția celor 56 de obuziere de 155 mm destinate României. Primele 18 obuziere sunt asamblate într-o fabrică a companiei Hanwha, iar restul de 38 vor fi realizate în țară. Pentru acest program, MApN investește aproape 1 miliard de dolari, achiziționând și 36 de mașini de încărcare.
Anul 2026 va marca și sosirea primelor tancuri americane Abrams în cea mai modernă versiune, din cele 54 cumpărate de România pentru puțin peste 1 miliard de dolari. În primăvară este planificată și semnarea contractului pentru noile mașini de luptă ale infanteriei, în jur de 300 de blindate care vor fi produse în țară și vor costa aproape 3 miliarde de euro.
Ministerul Apărării intenționează să finanțeze aceste programe importante folosind fonduri din SAFE, un instrument european care oferă împrumuturi cu dobândă redusă și perioadă de grație extinsă. România urmărește să obțină o sumă de circa 16 miliarde de euro din cele 150 miliarde puse la dispoziția țărilor membre.
Corneliu Răducan Morega, liderul USR Târgu-Jiu, solicită președintelui României, Nicușor Dan, să facă presiuni pe liderii coaliției de guvernare pentru revizuirea legii electorale. Potrivit acestuia, alegerile locale din 2028 ar trebui organizate în două tururi pentru a asigura primarilor aleși o legitimitate solidă.
Deputatul PNL Gorj, Ion Iordache, a venit cu declarații după ce Patriarhia Română și-a exprimat „îngrijorarea profundă” și „dezaprobarea” față de propunerea de legalizare a prostituției. Ion Iordache susține că, deși fenomenul este cunoscut de toată lumea, reglementarea sa întârzie din cauza lipsei asumării și a temerii instituțiilor statului, potrivit sursei.
Ultima ședință a consiliului local din acest an a fost marcată de tensiuni, după ce aleșii PNL au propus un amendament pentru ajustarea cotelor de impozitare la clădirile rezidențiale și cele utilizate de firme, însă modificarea a fost respinsă. %source% notează că discuțiile au continuat și după încheierea ședinței, prin declarații contradictorii ale reprezentanților locali.
Ion Stamatoiu, primarul comunei Scoarța, manifestă nemulțumire față de decizia guvernanților de a crește taxele și impozitele locale cu până la 80% începând cu 1 ianuarie. Edilul acuză impunerea unor măsuri fiscale excesive asupra mașinilor second hand, în contextul scumpirii combustibilului, și reclamă scăderea respectului față de primari, conform declarațiilor oferite pentru %source%.
