Update 2 zile în urmă
Timp de citire: 2 minute
Articol scris de: Elena Dumitrescu
Compania Națională de Investiții Rutiere a demarat procesul de elaborare a Studiului de Fezabilitate pentru drumul de mare viteză București–Giurgiu, un proiect strategic pentru creșterea conectivității la frontiera cu Bulgaria. Conform %source%, documentația va fi gata în 16 luni și va stabili dacă traseul va fi realizat ca autostradă sau drum expres.
În decembrie 2025, CNIR a semnat contractul pentru proiectarea preliminară a drumului rapid București–Giurgiu cu o asociere de firme din România și Turcia. Valoarea contractului finanțat din fonduri europene este de 34 de milioane de lei. În cadrul studiului, proiectantul va evalua tipul optim de drum în acest coridor – autostradă sau drum expres – și va propune traseele posibile.
De asemenea, se va analiza structura tehnică a drumului, conexiunile cu alte mari lucrări de infrastructură, inclusiv viitorul pod peste Dunăre Giurgiu–Ruse. CNIR a cerut o comparație între utilizarea materialelor importate și cele locale, cu o evaluare între betonul de ciment și mixturi bituminoase pentru carosabil.
Printre variantele de traseu analizate se numără desprinderea din Autostrada A1 București–Pitești, zona Corbii Mari, sau din Bolintin Vale în județul Giurgiu. O altă opțiune include interconectarea cu viitoarea Autostradă A6 București–Alexandria prin nodul rutier Ghimpați, precum și legătura cu Drumul Radial DR 10 Măgurele Expres și Autostrada A0 București Sud.
Studiul va incorpora tehnologii de ultimă generație, cum ar fi modelarea 3D de tip Building Information Modelling (BIM), obligatorie în caietul de sarcini, ceea ce va asigura o proiectare performantă și eficientă a drumului.
Primarul PSD al comunei Negomir, Tudor Oiță, își exprimă nemulțumirea față de măsurile de reformă impuse de guvern, care includ reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal. El avertizează că aceste schimbări amenință capacitatea administrativă locală, afectând servicii esențiale precum deszăpezirea drumurilor și întreținerea șanțurilor.
Administrația Complexului Energetic Oltenia a raportat o economie de 1295 de lei brut la fondul de salarii pentru anul 2025, însă președintele Federației Naționale a Muncii, Constantin Crețan, afirmă că minerii și energeticienii ar fi trebuit să primească un salariu brut de 8400 de lei fiecare, conform unei declarații care nu a fost dezmințită până în prezent, notează %source%.
Liviu Cotojman, primarul comunei Roșia de Amaradia, a reacționat după ce europarlamentarul Rareș Bogdan a afirmat că aproximativ 200 de primari PNL s-au plâns că în 2026 vor rămâne fără cotele defalcate, ca urmare a deciziei guvernului. Cotojman recunoaște nemulțumirile primarilor, dar critică contextul în care acestea au fost aduse în discuție, conform declarațiilor publicate de %source%.
Mădălin Ungureanu, primarul comunei Bălești, arată că reducerea numărului de angajați a fost deja aplicată în 2025, când a decis desființarea Poliției Locale. Astfel, comuna a eliminat 5 posturi din organigramă, iar alți doi salariați au ieșit la pensie, fapt care îi dă încredere că în 2026 nu vor fi necesare alte reduceri, deși reforma administrativă impusă de guvern ar putea solicita acest lucru, notează %source%.
