Update 3 săptămâni în urmă
Timp de citire: 5 minute
Articol scris de: Cristina Preda
Municipiul Galați a început în octombrie 2024 amplasarea insulelor ecologice digitalizate, însă distribuirea cardurilor de acces și funcționarea completă a sistemului modern de colectare a deșeurilor întârzie. Primarul Ionuț Pucheanu a oferit detalii despre motivele acestor întârzieri, menționând dificultăți tehnice și costuri ridicate, potrivit unei conferințe de presă în care %source% relatează această situație.
Pubelele inteligente au fost instalate în mai multe zone din Galați, însă operaționalizarea lor este limitată deoarece sistemul necesită mașini ultra-specializate pentru colectarea selectivă a deșeurilor. Primarul Ionuț Pucheanu a explicat că acestea nu au fost incluse în proiectul finanțat prin Programul Național de Redresare și Reziliență și că achiziția lor va crește semnificativ costurile de operare: „E nevoie de utilaje, de mașini noi specializate pentru acest sistem nou. Faptic, deocamdată nu avem mașinile de necesare care să poată face această operațiune, ele urmând a fi achiziţionate.”
Colectarea se face momentan cu vechile mașini din programul ISPA, care funcționează cu dificultăți. De asemenea, edilul a recunoscut că mulți gălățeni nu au primit încă cardurile de acces la insulele ecologice și a promis să verifice necesitatea suplimentării numărului acestora, pentru a facilita accesul în instalațiile de colectare digitalizată.
Având experiență anterioară ca director al Serviciului Public Ecosal Galați, primarul a criticat designul actual al sistemului național de reciclare. El consideră mai eficientă metoda utilizată în țări precum Portugalia sau Italia, unde se separă doar două fracții: umedă și uscată, ceea ce reduce costurile și facilitează procesul: „... sunt niște costuri fantastic de mari” legate de compartimentarea excesivă a deșeurilor.
Ionuț Pucheanu a subliniat și dificultățile practice pentru mulți locuitori ai orașului, care trăiesc în apartamente mici, unde nu este posibilă păstrarea mai multor coșuri de gunoi separate necesare unei sortări eficiente. Edilul a sugerat că autoritățile centrale ar trebui să regândească criteriile de aplicare a sistemului în funcție de realitățile locale și costuri.
Multe dintre pubelele inteligente instalate, fie dezafectate, fie neutilizate corespunzător, sunt în stare precară. Unele nu au fost montate în puncte de colectare existente și arată ca noi, însă majoritatea celor amplasate în locații active par deteriorate, cu urme evidente de utilizare necorespunzătoare și vandalism. Acestea trebuie curățate și reparate înainte să poată funcționa corespunzător.
Gunoiul depozitat lângă pubele este deschis de animale fără stăpân, iar rezultatul este riscul unei zone neigienice. Primarul a recunoscut că proiectul a avut unele neajunsuri și că investiția în mașinile specializate va fi esențială pentru a finaliza ciclul și a elimina blocajele din implementare.
Asociația de Dezvoltare Intercomunitară în Domeniul Serviciilor de Salubrizare Gorj și-a mărit numărul de membri, ajungând la 54, prin aderarea comunelor Peștișani, Runcu și Dragotești. De la 1 ianuarie, taxa de colectare a deșeurilor a crescut de la 13 la 16 lei, potrivit declarațiilor conducerii asociației, conform Interviurile Infinit FM.
Primarii din județul Gorj se confruntă cu controale intense din partea Curții de Conturi la începutul acestui an. Primarul comunei Roșia de Amaradia, Liviu Cotojman, susține că autoritățile locale devin „ținta” unor măsuri menite să limiteze cheltuielile privind personalul și salariile în localitățile mici.
Primarul comunei Lelești, Laurențiu Turcilă, și-a conturat planurile de cheltuieli pentru anul 2026, concentrându-se pe achitarea cofinanțărilor la proiectele demarate în anul precedent. Potrivit declarațiilor sale, sumele provin din majorările de taxe și impozite locale, iar unul dintre obiectivele principale este construirea unui parc fotovoltaic destinat autoconsumului.
Construcția unei fabrici de mâncare pentru animale în comuna Turburea ar putea începe în 2026, după ce investitorul a câștigat un litigiu cu guvernul privind finanțarea proiectului, informează surse locale. Proiectul prevede crearea a 250 de locuri de muncă, iar în paralel în comună se dezvoltă și o mănăstire importantă pentru regiunea Oltenia.
