Un raport recent privind starea climei în România arată că valurile de căldură extremă vor avea un impact semnificativ asupra populației din orașe în următorii ani. Potrivit specialiștilor, până în 2040 aproape jumătate din locuitorii urbani vor resimți efectele crescute ale temperaturilor ridicate, reflectând schimbările climatice în desfășurare în România.
👉 Impactul valurilor de căldură asupra agriculturii și sănătății
Valurile de căldură nu afectează doar populația, ci și agricultura, unde productivitatea culturilor este în scădere. Regiunile afectate au înregistrat deja pierderi semnificative în culturi precum porumbul și floarea-soarelui, punând presiune asupra resurselor de apă.
Aceste fenomene nu sunt izolate, iar specialiștii subliniază importanța măsurilor urgente pentru a reduce impactul negativ asupra sănătății și economiei. „Adaptarea la schimbările climatice nu este o opțiune, ci o necesitate strategică”, notează experții în raportul prezentat.
👉 Vulnerabilitatea urbană cauzată de insulele de căldură
Populația urbană este expusă în mod deosebit la riscuri din cauza efectului de insulă de căldură, caracterizat prin suprafețe construite și densitate mare, crescând astfel temperaturile resimțite. Climatologii avertizează că aproximativ 50% din suprafața marilor orașe va fi expusă unui risc ridicat de stres termic.
Acest fenomen amenință sănătatea și confortul termic al locuitorilor, de aceea integrarea datelor științifice în politici publice și dezvoltarea de strategii pentru reducerea temperaturilor în mediul urban devin priorități pentru autorități.
Datele climatologice indică o tendință de încălzire continuă a României, cu o creștere a temperaturii medii anuale față de perioada 1971–2000. Acest fapt sugerează o schimbare a climatului spre un mediu mai fierbinte și cu o variabilitate crescută a condițiilor meteorologice.
Schimbările climatice nu sunt percepute doar ca fenomene temporare, ci ca procese care se intensifică și au un caracter sistemic. În acest context, este esențială aplicarea măsurilor de adaptare, precum gestionarea eficientă a resurselor de apă și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
