Depresia, o problemă de sănătate publică în România
Depresia este una dintre cele mai întâlnite afecțiuni ale timpurilor noastre, manifestându-se ca o problemă de sănătate publică în multe state membre ale Uniunii Europene. Această boală psihică poate fi tratată prin medicamente, psihoterapie sau alte modalități de intervenție, motiv pentru care este crucial ca întreaga populație să fie conștientă de importanța identificării timpurii a simptomelor.
Printre simptomele depresiei se numără tristețea, pierderea interesului pentru activitățile obișnuite, sentimentele de vinovăție, scăderea stimei de sine, tulburările de somn și de apetit, oboseala și dificultățile de concentrare. Această afecțiune se manifestă printr-o stare persistentă de tristețe, care poate dura cel puțin două săptămâni și care afectează capacitatea individului de a desfășura activitățile zilnice. De asemenea, pot apărea neliniște psihomotorie, insomnie, anxietate, dar și gânduri negative legate de utilitatea proprie și de viitor.
Diagnosticul depresiei nu se bazează doar pe stările resimțite de pacient, ci și pe observațiile celor din jur. Aproape de persoana afectată pot apărea schimbări de comportament, pacientul devenind tot mai retras și mai puțin implicat în activitățile obisnuite ale vieții cotidiană. Aceasta poate duce la diminuarea voinței, iar în cazuri extreme, la pierderea completă a independenței funcționale, necesitând ajutor constant din partea celor apropiați.
Specialiștii recomandă evitarea unor fraze precum „totul este în mintea ta” sau „trebuie să ai voință”, deoarece acestea pot agrava stările de frustrare ale pacientului, accentuând sentimentul de lipsă de speranță. Există și riscul ca unii pacienți să recurgă la autotratamente cu plante sau medicamente pe care le-au auzit de la alții, ceea ce poate întârzia vizita la medic și agrava simptomele.
Un simptom frecvent care poate duce la autotratament este insomnia, care, asociată cu depresia, poate genera un efect de bulgăre de zăpadă și declanșa alte simptome. De asemenea, depresia adesea coexistă cu anxietate sau tulburări de consum de substanțe, cum ar fi alcoolul, care pot intensifica stările depresive și pot reduce eficiența medicamentației antidepresive.
O formă specifică de depresie este depresia postnatală, care se manifestă prin simptome similare, dar este însoțită și de anxietate, nesiguranță și o senzație de neputință. Aceste stări pot apărea chiar și la câteva luni după naștere, când proaspăta mama se confruntă cu noi provocări și îngrijorări legate de viitorul ei și al copilului. Depresia postnatală poate afecta întreaga familie, putând duce la relații tensionate și, în cazuri severe, poate complica situația până la suicid.
Este imperativ ca societatea să recunoască importanța sănătății mintale și să sprijine persoanele care trec prin aceste dificultăți, promovând discuții deschise și acces la tratamente adecvate.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
