Descoperire șocantă: băuturi vândute ca vin în România erau falsificate
Anchetatorii au descoperit o rețetă surprinzătoare în care un amestec de zahăr, drojdie, acid citric, bentonită și sulf era vândut sub denumirea de vin în magazine din România. Aceasta coincide cu investigațiile desfășurate împotriva unor societăți din Vrancea care pretindeau că fabrică vinuri din struguri, conform informațiilor publicate de Monitorul de Vrancea.
Societățile erau gestionate de un cuplu, care a fost trimis în judecată în anul 2020 pentru diverse infracțiuni legate de activitățile lor. Procurorii au specificat că din întreaga cantitate de vin identificată, într-un recipient polistiren de 30.000 de litri, a fost găsită o băutură cu aspect și miros de vin. Analizele efectuate au relevat prezența apei exogene și a alcoolului obținut din surse externe, ceea ce indică faptul că băutura se încadra în categoria produselor fermentate, dar fără a respecta normele legale.
Investigațiile au început încă din decembrie 2012, când polițiștii au primit informații despre faptele viitorului inculpat, legate de deținerea de băuturi falsificate, la care se adăugau alcool, apă, indulcitori, arome și acid citric. În anul 2015, o nouă sesizare a indicat că se produceau cantități semnificative de vin falsificat, vândute fără acte.
Perchezițiile efectuate au confirmat această situație, descoperind recipiente cu lichide care păreau a fi vin alb demisec, dar care, după analiză, nu respectau cerințele legale. De asemenea, un vin roșu de masă a fost declarat impropriu consumului uman din cauza parametrilor chimici și organoleptici necorespunzători.
Printre acuzațiile care îi vizează pe cei doi se numără falsificarea vinurilor, producerea de produse accizabile fără respectarea legislației fiscale, evaziune fiscală și spălarea banilor. Martorii au relatat despre procesul de producere a băuturii vândute sub denumirea de vin, care consta în dizolvarea a 400 kg de zahăr în apă caldă, urmată de adăugarea de drojdie, tanin, enovit și acid citric. Această compoziție era omogenizată și transferată într-un recipient de mari dimensiuni, unde fermenta timp de aproximativ 11 zile, înainte de a fi tratată cu bentonită și sulf pentru limpezire.
Astfel, cazul ridică întrebări serioase despre siguranța alimentară și reglementările aplicate în domeniul producției de băuturi alcoolice în România.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail