Sărbătoarea Sfântului Ioan Botezătorul, tradiții și obiceiuri românești

Pe 7 ianuarie, creștinii din România sărbătoresc ziua Sfântului Ioan Botezătorul, cunoscut ca Inaintemergătorul Domnului Iisus Hristos. Această zi este marcată de o serie de tradiții ce se păstrează și în prezent, variind de la o regiune la alta.

Una dintre cele mai cunoscute tradiții se numește "Udatul Ionilor" sau "Iordanitul". În orașul Sibiu, de exemplu, s-a păstrat obiceiul ca persoanele care poartă numele de Ion să participe la un ritual de botez simbolic. Acest ritual presupune ca cei sărbătoriți să fie duși la apă și stropiți cu apă din râu, cu scopul de a scăpa de rele. După aceasta, se organizează hore tradiționale pentru a celebra momentul.

În ceea ce privește "Iordanitul", tinerii iau un vas cu agheasmă de Bobotează și au datoria de a-i stropi cu apă sfințită pe cei care le ies în cale. Se crede că acest gest le va aduce noroc. De asemenea, persoanele stropite sunt obligate să ofere un cadou în semn de mulțumire.

Fetele au și ele tradiții specifice, denumite "Cumetria", "Tontoroiul", "Ziua femeilor" sau "Ziua babelor". Aceste obiceiuri implică organizarea de petreceri la care bărbații nu au acces. În cadrul acestor tradiții, fetele sunt, de asemenea, botezate simbolic cu apă din fântână.

Pe lângă aceste obiceiuri, există și superstiții legate de această zi. Se spune că pe 7 ianuarie nu este bine să stingem lumânările, deoarece acestea aduc bunăstare familiei. De asemenea, nu este recomandat să folosim cuțitul, ci să rupem alimentele cu mâna. De Sfantul Ioan Botezătorul, consumul de usturoi și pepene este descurajat, iar curățenia – mai ales cu mătura – și spălarea rufelor sunt de asemenea interzise pentru a respecta tradițiile.

Aceste obiceiuri și superstiții demonstrează legătura strânsă între credință și viața cotidiană a românilor, subliniind importanța Sărbătorii Sfântului Ioan Botezătorul în cultura și tradiția națională.