Tradiții și obiceiuri de Bobotează în România
Pe 6 ianuarie, românii sărbătoresc Boboteaza, o zi încărcată de ritualuri și tradiții. În această zi, preoții sfințesc apele, iar credincioșii folosesc apa sfințită pentru a stropi casele și animalele. Rămășițele de agheasmă primite în această zi sunt păstrate în sticle, fiind considerate un leac eficient.
În localitățile de pe malurile apelor, un obicei popular este ca preotul să arunce o cruce de lemn în ape, uneori chiar înghețate. Feciorii curajoși sar după cruce pentru a o recupera, simbolizând purificarea apelor. Această sărbătoare nu este doar un moment de devoțiune, ci și un simbol al curățirii naturii de forțele negative.
În anumite regiuni ale țării, se fac, de asemenea, previziuni meteorologice în legătură cu recoltele din anul respectiv. În plus față de tradițiile creștine, multe comunități păstrează și ritualuri pagâne menite să alunge spiritele rele din gospodării. Unii localnici își afumă grajdurile și animalele, în timp ce alții aprind focuri pe câmp sau cântă melodii, însoțite de strigăte și zgomote pentru a alunga energii negative.
O credință populară spune că, atunci când preotul aruncă crucea în apă, duhurile rele ies la suprafață și fug pe câmp, deși acestea sunt vizibile doar pentru lupi. În această zi, există și superstiții legate de spălatul rufelor. Conform tradiției, nu este bine să lași hainele la uscat, iar spălatul rufelor în ape curgătoare este descurajat timp de două săptămâni, deoarece diavolii pot să se agațe de acestea.
Pentru fetele care cad pe gheață de Bobotează, tradiția spune că se vor căsători în acel an. Agheasma obținută de la preot este considerată un remediu pentru curățirea gospodăriei de duhurile rele, moroi, șerpi și boli, dar și o sursă de beneficii pentru recolte.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail