Disensiuni între comunitățile maghiară și română în „ținutul secuiesc”

Disensiuni între comunitățile maghiară și română în „ținutul secuiesc”

Conflictele dintre populația vorbitoare de limbă maghiară și cea română continuă să persiste în zonele cunoscute sub numele de „ținutul secuiesc”, care include județele Covasna, Harghita și o parte din Mureș. În aceste regiuni, se aplică adesea reguli locale diferite, care influențează educația copiilor. Președintele Consiliului Județean Harghita, Csaba Borboly, a afirmat că din ce în ce mai mulți copii locali ajung să comunice în limba engleză, neglijând limba română, ceea ce creează dificultăți în interacțiunile lor cotidiene.

Borboly a subliniat necesitatea ca acești copii să fie învățați să înțeleagă și să vorbească limba română, mai ales atunci când se află în situații comune, cum ar fi mersul la piață. În acest sens, a fost înființat un grup de lucru format din profesori și cadre universitare, care a propus introducerea unei materii dedicate comunicării în limba română, alături de cele de limbă și literatură română. Deși propunerea a fost susținută de Ministerul Educației cu câțiva ani în urmă, nu s-au realizat demersuri concrete pentru implementarea acesteia.

În prezent, la clasele V-VIII, elevii beneficiază de trei ore de limba română pe săptămână, dar Borboly a solicitat ca din acestea să fie decupute orele arhaice și să se introducă o oră dedicată comunicării eficiente. Acesta a observat că adesea un elev român și unul maghiar ajung să comunice în engleză, ceea ce pune în evidență o lipsă de competențe în limba română.

De asemenea, Borboly a menționat hotărârea recentă a Înaltă Curte de Casație și Justiție, care a confirmat decizia Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării. Aceasta subliniază că elevii maghiari nu au acces egal la învățarea limbii române. În acest context, 17 elevi maghiari care au obținut rezultate slabe la examenul de limba română au intentat un proces prin care Ministerul Educației ar putea fi obligat să plătească daune morale.

Oficialii locali așteaptă acum soluții din partea Ministerului Educației și a Centrului Național de Politici și Evaluare în Educație. De menționat este că până în prezent, președintele Klaus Iohannis, promotor al programului „România Educată”, nu a oferit comentarii asupra acestei probleme delicate.