Lucrările de milioane de euro din România, în pericol din cauza fraudei
Proiecte de infrastructură în valoare de zeci de milioane de euro din România se confruntă cu riscul de a nu fi finalizate, după ce Uniunea Europeană a suspendat plățile pentru aceste lucrări. Motivele sunt legate de investigațiile în curs asupra firmelor câștigătoare, suspectate de fraudă.
Un exemplu elocvent este spitalul nou din Lugoj, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) cu suma de 150 de milioane de euro. Licitația a fost câștigată de o firmă din Turcia, care a susținut că a construit un spital pentru baza NATO de la Incirlik. Din păcate, la instanță, nu au putut prezenta dovezi concludente, iar licitația a fost anulată, ducând la deschiderea unei anchete de către Parchetul European.
Autoritățile române se confruntă cu tot mai multe cazuri de firme internaționale care se înscriu la licitații, aducând documente false care atestă o experiență similară în construcții. Acest mecanism de fraudă îi lasă pe români fără fondurile necesare și blochează proiectele vitale pentru comunități. De asemenea, se pare că mafia italiană își extinde activitățile în Romania, iar autoritățile locale par a fi surprinse de această schimbare.
Claudiu Buciu, managerul proiectului spitalului din Lugoj, a declarat: "N-au observat nimic. Când le-am spus, erau reticenți, ca și cum nu ar trebui să ne uităm la toate detaliile acestea." Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, a subliniat că autoritățile locale trebuie să fie vigilente în privința acestor nereguli.
Frauda funcționează pe un principiu simplu: antreprenorii străini furnizează constructorilor români documente false pentru a dovedi că au experiență similară. Aceștia primesc un procent din valoarea totală a contractului, fără a desfășura lucrări în România. Un exemplu arată că un contract de 150 de milioane de euro poate aduce antreprenorului străin câteva milioane de euro fără nicio contribuție efectivă.
Procurorii europeni au inițiat investigații pe marginea a sute de milioane de euro în proiecte suspectate de fraudă. În cazul în care se descoperă nereguli, România va trebui să restituie toți banii europeni. Laura Codruța Kovesi, șefa Parchetului European, a menționat că grupurile infracționale se reprofilază dinspre traficul de droguri și alte infracțiuni grave spre frauda economică.
Adrian Câciu, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a recunoscut provocările acestui fenomen, menționând că mafia este peste tot și că autoritățile trebuie să acționeze.
Proiectul spitalului din Lugoj a fost un punct de reper, cu 30 de miliarde de lei disponibile prin PNRR pentru infrastructura sanitară. Chiar dacă alte proiecte din Bistrița și Cluj progresează, în Lugoj nu s-a săpat nici măcar o lopată de pământ. Buciu afirmă că, dacă lucrurile ar fi funcționat normal, spitalul ar fi fost deja în construcție.
Actualul spital din Lugoj, vechi de peste 100 de ani, nu mai corespunde standardelor actuale, iar pacienții își desfășoară tratamentele în condiții mizere. Astfel, vestea construirii unui nou spital a fost primită cu entuziasm de comunitate. Cu toate acestea, neregulile legate de noua licitație pun în pericol viitorul acestui proiect.
Licitația pentru construirea spitalului a fost câștigată de o asociere de firme din România și Turcia, dar documentele de participare prezentau grave neconcordanțe. Expertiza celor implicați în procesul de achiziție a relevat inconsistențe în dovezile de construcție a spitalului invocate de firma turcă, care s-au dovedit a fi fotografii ale unor instituții medicale din Statele Unite, nu din Turcia.
Autoritățile sunt acum nevoite să găsească o soluție rapidă pentru a evita pierderile financiare și pentru a asigura sănătatea comunității din Lugoj, care are mare nevoie de un spital modern.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
