Update 6 zile în urmă
Timp de citire: 3 minute
Articol scris de: Simona Stan
În anul 2025, polițiștii de imigrări din București au emis 27.510 permise de ședere pentru cetățeni străini, cei mai numeroși provenind din Nepal, Turcia și Sri Lanka, transmit reprezentanții Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI). De asemenea, aceștia au gestionat situația juridică a peste 144.000 de persoane și au desfășurat numeroase controale pentru prevenirea șederii ilegale.
În total, polițiștii de imigrări au gestionat dreptul de ședere pentru 144.525 de persoane în 2025, dintre care 102.333 au fost cetățeni din state terțe. Cei mai mulți proveneau din Nepal – 14.760, Turcia – 9.652 și Sri Lanka – 8.351, informează Biroul de presă al IGI. Restul de 42.192 au fost cetățeni ai Uniunii Europene, Spațiului Economic European și Confederației Elvețiene, majoritatea fiind din Italia, Suedia și Franța.
Principalele motive pentru stabilirea reședinței în România au fost angajarea în muncă, reîntregirea familiei și studiile. Astfel, 61.432 de persoane au venit pentru locuri de muncă, 14.047 pentru reîntregirea familiei și 10.057 în scopuri educaționale, notează IGI.
Pe linia prevenirii și combaterii șederii și muncii ilegale, au fost realizate 1.396 de activități de control, atât individual, cât și în cooperare cu alte instituții. În urma acestor verificări, 216 străini au fost identificați în situații ilegale, cei mai mulți din Nepal. De asemenea, au fost emise 672 de decizii de returnare cu termene de plecare voluntară cuprinse între 15 și 30 de zile.
Inspectoratul a instituit măsura nepermiterii intrării pe teritoriul statelor membre UE, SEE și Elveția pentru 371 de persoane, iar 326 de persoane au fost returnate la frontieră prin Punctul de Trecere a Frontierei Henri Coandă Otopeni. Pentru încălcarea legislației în domeniu au fost aplicate 1.570 de sancțiuni contravenționale în valoare totală de 2.759.251 lei, precizează IGI.
Crescute recent, dările la bugetul local din comuna Bălănești au generat nemulțumiri în rândul populației. Totuși, localnicii au început să le achite, în ciuda opoziției inițiale, potrivit declarațiilor primarului Ovidiu Pungan.
Complexul Energetic Oltenia a anunțat că disponibilizații ar urma să primească până la 24 de salarii medii, conform unor surse interne. Totuși, situația stârnește controverse, iar Constantin Crețan, președintele Federației Naționale a Muncii, își exprimă îngrijorarea cu privire la modul în care aceste fonduri vor fi distribuite.
Ion Fugaru, fostul viceprimar al Târgu-Cărbunești, își exprimă nemulțumirea față de acceptarea măsurilor de austeritate de către Partidul Social-Democrat. Acesta subliniază faptul că multe dintre aceste măsuri au fost adoptate prin asumarea răspunderii, fără a fi discutate înainte în parlament.
Președintele executiv al Sindicatului Mine Energie Oltenia, Jan Popescu, reiterează importanța continuării activităților angajaților de la CE Oltenia. Potrivit acestuia, este esențial ca „determinații” să-și facă datoria la locul de muncă, subliniind necesitatea energiei pe cărbune.
