Economia americană, lăudată până acum pentru rezilienţa sa în faţa pandemiei, inflaţiei ridicate şi majorărilor rapide ale dobânzilor, se confruntă acum cu un nou obstacol major: războiul comercial declarat de preşedintele Donald Trump. Economiştii avertizează că această politică ar putea duce la pierderi de locuri de muncă, creştere economică mai lentă şi preţuri mai mari, relatează Reuters, scrie News.ro. Dacă Trump nu revine asupra deciziei sale, în ciuda prăbuşirii pieţelor bursiere şi scăderii încrederii consumatorilor şi companiilor, impactul va fi profund şi de durată. Statele Unite trebuie să se adapteze rapid la şocul tarifelor de 25% aplicate importurilor din Mexic şi Canada, doi parteneri comerciali şi vecini apropiaţi, precum şi la o taxă suplimentară de 10% aplicată mărfurilor din China. Atât Canada, cât şi China au anunţat tarife de retorsiune asupra produselor americane, iar Mexicul este aşteptat să riposteze în acest weekend. Economista-şefă a KPMG, Diane Swonk, avertizează că tarifele impuse de Trump ar putea reduce cererea, în special dacă consumatorii îşi limitează cheltuielile, iar companiile, confruntate cu incertitudini, îşi reduc investiţiile şi angajările. De asemenea, există riscul unor efecte neintenţionate, cum ar fi restricţionarea creditării pentru întreprinderile mici, deoarece băncile ar putea refuza să extindă garanţiile vamale necesare pentru importuri. Swonk nu exclude posibilitatea unei recesiuni la începutul anului viitor, iar unii analişti se tem că întreaga America de Nord ar putea intra în criză, având în vedere dependenţa Canadei şi Mexicului de piaţa americană. ”Acum avem mai multe războaie comerciale pe mai multe fronturi,” a spus Swonk. Analiza sa arată că rata efectivă a tarifelor în SUA s-ar putea tripla la 16% până la începutul anului 2026, dacă Trump îşi menţine politica. Aceasta ar fi cea mai ridicată rată a tarifelor din 1936, în timpul Marii Depresiuni, şi ar putea duce la stagflaţie – un amestec toxic de creştere economică slabă, şomaj ridicat şi inflaţie persistentă, similar cu criza economică din anii ’70. În timp ce economia SUA funcţionează diferit faţă de anii '30 sau '70, amploarea acţiunilor lui Trump şi incertitudinea cu privire la paşii următori au tulburat pieţele financiare, care sperau că tarifele vor fi doar o tactică de negociere. Indicele S&P 500 a consemnat pierderi accentuate de când Trump a confirmat luni că nu va renunţa la tarife, scăzând cu 5,5% faţă de recordul său din 19 februarie. Randamentele obligaţiunilor Trezoreriei SUA au coborât la cel mai redus nivel din octombrie, semnalând îngrijorările investitorilor. Oficialii administraţiei Trump au sugerat că doresc randamente mai mici ale obligaţiunilor, ceea ce ar reduce costurile de finanţare guvernamentală şi, teoretic, ar ajuta consumatorii prin dobânzi mai mici la creditele ipotecare şi auto. Cu toate acestea, motivele scăderii randamentelor sunt îngrijorătoare – o fugă a investitorilor către siguranţă, cauzată de creşterea riscurilor economice şi de ameninţarea unei recesiuni. Retailerii americani au început deja să resimtă impactul. Gigantul Target a anunţat marţi că nu se aşteaptă la o creştere a vânzărilor în acest an, avertizând că preţurile vor creşte. Walmart şi Best Buy au emis avertismente similare cu privire la 2025. ”Consumatorii vor vedea creşteri de preţ în următoarele zile,” a declarat CEO-ul Target, Brian Cornell, subliniind că alimentele importate din Mexic sunt acum supuse unei taxe de 25%. Jack Kleinhenz, economist-şef al Federaţiei Naţionale a Retailului, a declarat că întreprinderile mici vor fi cele mai afectate, neavând puterea de negociere a marilor lanţuri pentru a transfera costurile suplimentare. Acestea ar putea reduce investiţiile şi angajările, ceea ce ar încetini economia. ”Vom vedea o creştere a preţurilor, dar şi o încetinire a investiţiilor şi angajărilor. Mediul de afaceri va aştepta să vadă ce urmează şi, când nu există claritate, preferă să amâne investiţiile şi angajările,” a spus Kleinhenz. Economia SUA a fost într-o perioadă de performanţă globală peste aşteptări, cu o creştere peste trend, inflaţie în scădere şi un şomaj menţinut sub 4% timp de peste trei ani. Totuşi, Gregory Daco, economist-şef la EY, avertizează că ”excepţionalismul şi rezilienţa” economiei americane încep să se clatine. ”Observăm că o mică parte a consumatorilor susţine cea mai mare parte a cheltuielilor, iar încrederea şi veniturile populaţiei scad,” a spus Daco. El estimează că atât Canada, cât şi Mexicul vor intra în recesiune şi că şansele unei recesiuni în SUA sunt acum de peste 50%, dacă tarifele rămân în vigoare. Evoluţia economică va depinde şi de Rezerva Federală (Fed), care trebuie să decidă dacă va prioritiza combaterea inflaţiei sau va încerca să prevină recesiunea. Până acum, Fed a reuşit să reducă inflaţia fără a afecta semnificativ creşterea economică, datorită cheltuielilor puternice ale consumatorilor şi investiţiilor guvernamentale. Însă, măsurile lui Trump pun presiune asupra tuturor acestor factori – cu un sprijin fiscal în scădere, creşteri de preţ din cauza tarifelor şi consumatori vulnerabili. Preşedintele Fed din St. Louis, Alberto Musalem, a avertizat luni că SUA s-ar putea confrunta cu un scenariu nefavorabil, în care inflaţia rămâne peste 2%, iar piaţa muncii se deteriorează simultan – o combinaţie ce ar putea forţa Fed să ia decizii dificile. Dacă Fed majorează dobânzile pentru a ţine inflaţia sub control, creşterea economică ar putea încetini şi mai mult. Dacă decide să reducă dobânzile pentru a preveni recesiunea, riscă să permită inflaţiei să revină. Astfel, politica comercială a lui Trump ar putea declanşa una dintre cele mai mari dileme economice din ultimul deceniu