Senatul discută luni moțiunea simplă a AUR împotriva ministrului Cătălin Predoiu
Update 1 zi în urmă
Timp de citire: 3 minute
Articol scris de: Elena Dumitrescu
Senatul dezbate și votează luni moțiunea simplă înaintată de AUR, care vizează evaluarea responsabilității politice și morale a ministrului de Interne, Cătălin Predoiu. Discuțiile în plen încep la ora 16.00, iar votul final este anunțat pentru ora 18.00, potrivit programului oficial al forului legislativ, care susține că premierul Ilie Bolojan va fi prezent la ședință.
👉Detalii despre moțiunea și susținătorii acesteia
Moțiunea, intitulată „România are prea mult noroc pentru a mai avea nevoie de politicieni mediocri. Culpa morală și eșecul politic al ministrului Cătălin Marian Predoiu”, citează fostul premier Petre Carp în prima parte a titlului, potrivit Agerpres. Documentul a fost depus pe 17 decembrie de liderul grupului senatorial AUR, Petrișor Peiu, și este semnat de 42 de senatori din Opoziție, incluzând 28 din AUR, 12 de la Pace-Întâi România și doi neafiliați.
Autorii moțiunii indică un management deficitar și repetate eșecuri ale ministrului de Interne, subliniind că funcția sa trebuie să fie „o răspundere” și nu un privilegiu de durată nelimitată. Textul avertizează asupra unei crize de încredere publică care impune o schimbare urgentă în conducerea MAI.
👉Acuzații privind politicile ministerului și efectele acestora
Semnatarii acuză o politizare excesivă a Ministerului Afacerilor Interne și „ingerențe directe” în concursurile pentru posturile de conducere. Mai mult, susțin că ministerul nu își respectă obligațiile internaționale și că a fost responsabil pentru scoaterea României din cursa pentru programul Visa Waiver, care ar fi permis călătoria românilor în Statele Unite fără viză.
Moțiunea mai arată că, sub conducerea lui Cătălin Predoiu, MAI a permis ca fugari în justiție să plece din țară înainte de pronunțarea condamnărilor definitive și acuză „practicile abuzive de intimidare a opoziției democratice”, susținând că forțele de ordine au fost transformate în „instrumente politice.” Aceste aspecte ridică, în opinia semnatarilor, „serioase semne de întrebare privind respectarea statului de drept”.