Procurorul militar Cătălin Ranco Pițu explică mecanismele preluării puterii în Dosarul Revoluției

Procurorul militar Cătălin Ranco Pițu, care a semnat rechizitoriul Dosarului Revoluției, a explicat în studioul Digi24 detaliile unei anchete complexe ce implică peste 3.000 de volume. El relatează că Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu și Iosif Rus sunt urmăriți penal pentru crime împotriva umanității și evidențiază modul în care a fost confiscată Revoluția Română, potrivit discuției din emisiunea Jurnalul de Seară.

👉Conduita lui Victor Stănculescu și schimbările militare din 22 decembrie 1989

Cătălin Ranco Pițu detaliază conduita fostului ministru al Apărării, Victor Stănculescu, care a fost desemnat în dimineața zilei de 22 decembrie 1989 și a schimbat radical situația militară din București. Deși Nicolae Ceaușescu îi ordonase să folosească toate forțele militare pentru a bloca accesul revoluționarilor în Piața Palatului, Stănculescu a ordonat retragerea trupelor, facilitând pătrunderea acestora.

Concomitent, șeful Securității a ordonat depunerea armamentului în sediul fostului Comitet Central, lăsând loc revoluționarilor să ocupe acest fief al puterii comuniste. Procurorul susține că Stănculescu a anticipat evoluția evenimentelor și a acționat inteligent, asumându-și riscuri pentru ca regimul Ceaușescu să fie înlăturat, iar astfel a avut un rol determinant în ziua de 22 decembrie.

👉Detalii privind arestarea și ultimele momente ale lui Nicolae Ceaușescu

Procurorul explică că, la seara zilei de 22 decembrie, Ceaușescu era deja prizonier în unitatea militară de la Târgoviște, după o serie de încercări eșuate de salvare. El subliniază că liderul comunist a sperat într-o intervenție salvatoare, inclusiv din partea generalului Victor Stănculescu, dar realitatea i-a fost clară abia în momentul execuției.

Nicolae și Elena Ceaușescu au fost transportați cu un elicopter supraaglomerat și pilotat cu dificultate, ajungând inițial la Snagov fără sprijinul parașutiștilor solicitați. Ulterior, ei au fost duși la un centru de protecție a plantelor și apoi în Inspectoratul Județean de Miliție Dâmbovița, unde au fost ținuți ascunși față de revoluționari aproape două ore, înainte de transferul la unitatea militară de la Târgoviște.

În rechizitoriul Dosarului Revoluției, citat de procuror, se menționează un consum masiv de muniție de către Ministerul Apărării între 22 și 30 decembrie 1989, cu peste 12 milioane de cartușe folosite și mii de intervenții aeriene. Procurorul subliniază că această violență a fost alimentată de o psihoză securist-teroristă creată artificial de cei care au preluat puterea, pentru a legitima construcția unui inamic invizibil și a menține controlul asupra populației.

Ion Iliescu și liderii politici au difuzat informații care indicau că teroriștii erau civili înarmați, ceea ce a generat confuzii și confruntări armate între forțele militare și civili. Această strategie a dus la moartea a aproape 1.000 de persoane după 22 decembrie și rănirea altor aproximativ 3.000, responsabilitatea revenind în opinia procurorului celor care au confiscat Revoluția și au manipulat opinia publică.