Nu poți "antrena" cu adevărat creierul. Iată ce poți face în schimb.

Mulți oameni caută modalități de a îmbunătăți, de a păstra și de a prelungi sănătatea creierului lor. Potrivit vox.com, această preocupare este justificată, având în vedere frica de boli precum Alzheimer și demență, care afectează profund identitatea și percepția timpului. Deși există multe promisiuni despre cum să "exerciți" sau "antrenezi" creierul, există multe aspecte neștiute în acest domeniu.

👉 Studii care arată limitările antrenamentului cognitiv

Mai multe studii care au testat diferite sarcini sau jocuri pentru a vedea dacă pot îmbunătăți inteligența generală pe termen lung au avut rezultate neglijabile. De exemplu, Michael Cole, profesor asociat la Rutgers University, afirmă: "Se pare că nimeni nu a descoperit o metodă de antrenament cognitiv care să se transfere de la sarcina de antrenament la ceva general sau interesant." În ciuda acestor îndoieli, știința sănătății creierului a evoluat considerabil în ultimii 20 de ani, oferind strategii bazate pe dovezi pentru a rămâne activi mental pe măsură ce îmbătrânim.

👉 Modificări ale stilului de viață care susțin sănătatea creierului

Primul pas pentru a avea un creier sănătos este să îți îngrijești sănătatea generală în modurile cunoscute: o dietă sănătoasă, exerciții fizice regulate, reducerea stresului și un somn suficient. Hipertensiunea arterială este asociată cu un risc crescut de demență, iar inflamația cronică poate contribui la declinul cognitiv. În schimb, exercițiile fizice sunt asociate cu beneficii cognitive. O meta-analiză majoră a cercetărilor respective a concluzionat că "exercițiile fizice, chiar și la intensitate redusă, beneficiază cogniția generală, memoria și funcțiile executive în toate populațiile."

De asemenea, cercetătorii au descoperit că exercițiile fizice protejează împotriva riscului de Alzheimer sau demență. Un studiu publicat anul trecut a arătat că adulții care sunt activi în mijlocul și în etapele ulterioare ale vieții au un risc cu peste 40% mai mic de demență de orice tip.

👉 Strategii eficiente pentru învățare și stimulare mentală

Dacă vrei să știi cum să înveți cel mai bine, ar trebui să te familiarizezi cu conceptul de "dificultate dorită". Avansat de Nate Kornell, un psiholog specializat în memorie și învățare, ideea de bază este că, dacă ceva este prea ușor, nu va rămâne în memorie. Ai nevoie de puțină fricțiune atunci când înveți noi abilități. Kornell propune metode precum "spațializarea" (a lua o pauză de la materialul nou și a reveni la el) și "intercalarea" (a amesteca materialul nou cu cel vechi) ca strategii eficiente de învățare.

Aceste cadre nu îmbunătățesc neapărat sănătatea cognitivă, dar pot facilita învățarea a ceva nou. "Scopul este de a te pune în situații mai avantajoase," spune Kornell. Chiar dacă antrenamentul creierului în sensul strict al cuvântului nu are beneficii pe termen lung dovedite, ar trebui totuși să ne provocăm mental sau intelectual. Este important să avem așteptări realiste cu privire la ceea ce pot face aceste exerciții.

Învățarea unei noi abilități demonstrează curiozitate, iar cercetările arată că aceasta are beneficii pentru mintea în vârstă. Cercetătorii au descoperit o relație nuanțată între vârstnicie și curiozitate. Deși curiozitatea "trăsătură" tinde să scadă cu vârsta, curiozitatea "stare" — interesul de a explora informații noi — tinde să crească în decada a cincea și a șasea. Acest lucru sugerează că persoanele care își stimulează creierul și sunt interesate de învățarea pe tot parcursul vieții sunt mai puțin susceptibile de a dezvolta demență.

Aceste constatări sugerează forme productive de "antrenament" al creierului, mai relevante decât jocurile la computer menite să îmbunătățească inteligența. De exemplu, o persoană care s-a ocupat de grădinărit în trecut ar putea fi stimulată să citească o carte despre grădinărit sau să participe la un club de grădinărit, beneficiind astfel cognitiv de curiozitatea sa.

În ciuda scepticismului inițial al experților, ar trebui să învățăm un joc nou sau să ne găsim un hobby, dar mai degrabă să privim aceste activități ca modalități de a forma conexiuni cu alții și de a simți un scop pe măsură ce îmbătrânim. La Universitatea Wisconsin, experții au caracterizat această mentalitate ca "florire", având beneficii cognitive pe termen lung.

Richard Davidson, fondatorul Centrului pentru Minți Sănătoase, afirmă că cultivarea acestor calități pozitive ale minții face creierul să devină mai sănătos. Davidson și colegul său, Cortland Dahl, au scris o carte despre florire, subliniind că există patru componente principale: conștientizare, conexiune, introspecție și scop. Fiecare dintre aceste calități poate avea beneficii pentru sănătatea cognitivă pe termen lung.

Persoanele care simt că au un scop tind să experimenteze un declin cognitiv mai puțin sever și o longevitate mai bună. "Un puternic sentiment de scop este probabil cel mai important predictor psihologic al longevității," spune Davidson. Așadar, începând să învățăm noi abilități și să ne îmbarcăm în hobby-uri, îmbunătățim sănătatea mentală pe măsură ce îmbătrânim, stârnind curiozitatea și reducând stresul, întrucât activitățile de grup contribuie la sentimentul de conexiune și scop.