O înțelegere mai profundă a migrenelor începe să contureze viziuni noi despre acest sindrom, punând în lumina reflectoarelor concepția greșită despre simptome și declanșatori. Aproximativ 1,2 miliarde de oameni din întreaga lume cunosc, într-o oarecare măsură, durerea intensă a migrenelor. Potrivit bbc.com, cu toate că această afecțiune este comună și debilitantă, rămâne în mare parte un mister.
👉 Cercetări noi evidențiază complexitatea și impactul migrenei
Migrena este considerată a doua cauză de incapacitate în lume, iar cercetările recente încep să dezvăluie cauzele sale. Întrebat de enorma complexitate a acestei afecțiuni, Gregory Dussor, profesor la Universitatea din Texas, afirmă că migrena este unul dintre cele mai puțin înțelese sindroame neurologice. În ultimele studii, cercetătorii au aplicat tehnici avansate pentru a observa activitatea cerebrală în timpul unui atac de migrenă.
👉 Stigmatizarea și definirea migrenei ca boală
De-a lungul secolelor, migrena a fost asociată cu prejudecăți de gen, fiind etichetată drept o „rătăcire feminină”. Deși 75% dintre pacienții care suferă de migrene sunt femei, stigmatizarea a dus la finanțarea slabă a cercetărilor în acest domeniu. Teshamae Monteith, șef al diviziei de dureri de cap la Universitatea de Medicină din Miami, subliniază că afecțiunea a fost văzută ca o „boală a histeriei”. Această situație a dus la lipsa de centre universitare dedicate studiului migrenelor.
Cu toate acestea, cercetătorii sunt acum încurajați să folosească termenul de „migrenă” pentru a descrie această afecțiune complexă, făcând distincție între „atacurile de migrenă” și boala de bază, care se manifestă printr-o varietate de simptome. Migrena episodică este definită ca având mai puțin de cincisprezece atacuri pe lună, în timp ce migrena cronică apare mai frecvent.
👉 Consecințele socio-economice ale migrenelor
Durerea migrenelor este foarte reală, având un impact semnificativ asupra vieții pacienților. Aceștia sunt adesea nevoiți să absenteze de la muncă, să-și piardă locul de muncă sau să se pensioneze mai devreme. Un raport din Marea Britanie sugerează că un pacient de 44 de ani costă economia guvernamentală cu aproximativ £19,823 ($27,300) pe an comparativ cu o persoană fără migrene, adunând costuri totale de £12 miliarde ($17 miliarde) anual.
Simptomele migrenei sunt diverse, variind de la dureri intense, sângerări, greață până la sensibilitate crescută la lumină și sunet. MULȚI pacienți dezvoltă oboseală extremă sau poftă de alimente specifice. Dovezile sugerează că stresul și anumite alimente, cum ar fi ciocolata, pot declanșa atacuri.
Cercetătorii au descoperit că migrenele ar putea fi declanșate nu de un factor direct, ci de simptome precoce în sine. De exemplu, dorința de a consuma ciocolată ar putea apărea chiar înainte ca atacul să înceapă. Peter Goadsby, profesor de neurologie la King's College London, afirmă că această hipersensibilitate la anumite stimuli, cum ar fi mirosurile, ar putea da naștere iluziei că aceste lucruri sunt cauzele migrenei.
Studiile recente sugerează un component genetic semnificativ în dezvoltarea migrenelor, cu estimări că 30-60% dintre pacienți moștenesc această afecțiune. Dale Nyholt, geneticist la Universitatea din Queensland, a identificat 123 de „variabilități de risc” asociate cu migrena.
Teoria predominată actual este că migrenele sunt rezultatul unei anomalii electrice în cortexul cerebral, cunoscută sub numele de „depresie corticală propagativă”. Aceasta poate declanșa inflamația și durerea. Astfel, migrena ar putea fi un fenomen complex, care implică stresul, reacțiile hormonale și mecanismele inflamatorii, cu roluri variate ale neuronilor și căilor nervoase asociate.
De asemenea, o nouă clasă de medicamente care vizează peptidele care derivă din genele calcitoninei (CGRPs) a arătat rezultate promițătoare în reducerea atacurilor de migrenă. Într-un studiu recent, 70% dintre pacienți au raportat o reducere de 75% a frecvenței atacurilor, iar 23% au fost complet scutiți de acestea.