Cazul adolescentului din comuna Șoarta ridică semne de întrebare privind tratamentul medical primit la Spitalul Județean de Urgență Târgu Jiu, potrivit unor informații citate de asadarj.ro. Carla Tănăsie, jurnalistă a Digi 24, continuă demersurile pentru a clarifica circumstanțele decesului lui Andrei, care a murit în toamna anului trecut, din cauza lipsei unei intervenții chirurgicale pentru peritonită.
Cazul adolescentului din comuna Șoarta ridică semne de întrebare privind tratamentul medical primit la Spitalul Județean de Urgență Târgu Jiu, potrivit unor informații citate de asadarj.ro. Carla Tănăsie, jurnalistă a Digi 24, continuă demersurile pentru a clarifica circumstanțele decesului lui Andrei, care a murit în toamna anului trecut, din cauza lipsei unei intervenții chirurgicale pentru peritonită.
Conform raportului medico-legal, medicul specialist în anestezie și terapie intensivă, Torje Iuliu, afirmă că s-au identificat probleme grave în modul în care a fost tratat copilul. Acesta subliniază că nu au fost calculate scoruri clinice precum SOFA sau APACHE II, esențiale în cazul sepsisului sever, deși conform ghidurilor internaționale, aceste evaluări sunt cruciale pentru stabilirea unui prognostic clar și pentru decizia de tratament. Totodată, pe parcursul evoluției, nu a fost implementat "sepsis bundle", adică acel set de proceduri cuprins în ghidurile Surviving Sepsis Campaign din 2021, care trebuie aplicate în primele 60 de minute de la diagnosticare.
Nici tratamentul cu antibiotice, cel mai critic în cazurile de septicemie, nu a fost inițiat, ceea ce în condiții normale crește riscul de mortalitate cu până la 10% pentru fiecare oră de întârziere, după cum relatează studiile citate de acesorj.ro. În plus, administrarea de vasopresoare a fost inadecvată, notează sursa, deoarece pacientul prezenta semne de soc septic în faza hiperdinamică, necesitând alt tip de intervenție. Administrarea de adrenalina și dopamină, fără monitorizare invazivă și fără justificare clinică clară, contravine ghidurilor internaționale.
De asemenea, lipsa controlului metabolic fundamental, precum testele de gazometrie arterială, a compromis considerabil evaluarea corectă a stării pacientului. În timpul tratamentului, nu s-au folosit echipamente de monitorizare invazivă, precum cateter central sau linie arterială, pentru ajustarea precisă a tratamentului, expunând astfel pacientul la riscuri semnificative.
Un alt aspect critic menționat este utilizarea inadecvată a amiodaronei, un medicament antiaritmic, în condiții de soc septic, chiar dacă tulburările de ritm cardiac secundare sepsisului sunt de multe ori tratate corectiv, și nu cu antiaritmice. În plus, prezența unor dovezi clinice de perforație gastrică și peritonită generalizată nu a determinat intervenție chirurgicală urgentă, esențială pentru controlul sursei infecției.
Conform sursei, se observă o lipsă de pregătire pentru intervenții complexe precum suportul extracorporeal (ECMO), recomandat în cazurile de sepsis refractar cu disfuncție cardiacă și respiratorie severă. Absența acestor evaluări și măsuri escaladează riscurile pentru viața pacientului.
Totodată, potrivit informațiilor disponibile, sistemul sanitar se confruntă cu vulnerabilități serioase, printre care și lipsa medicamentelor esențiale pentru tratamentul septicemiilor severe, fapt care poate avea consecințe fatale. Potrivit asadarj.ro, cazul adolescentului a impulsionat discuții importante despre modul în care sunt gestionate cazurile critice în unitățile medicale din județ, precum și despre nevoia de îmbunătățiri în infrastructură și echipament medical.
