Fraudă în sistemul de sănătate: DIICOT a reținut patru persoane la Ploiești
O investigație extinsă derulată de procurorii DIICOT a scos la iveală un presupus mecanism de fraudare a sistemului public de sănătate, cu un prejudiciu estimat la peste 2,4 milioane de lei. Patru suspecți au fost reținuți, iar alte 13 persoane sunt cercetate sub control judiciar, în urma descinderilor efectuate la o clinică medicală privată din municipiul Ploiești, potrivit unor surse din cadrul anchetei.
👉 Structura și modul de operare al grupării
Conform anchetatorilor, gruparea ar fi fost constituită la începutul anului 2025 de un medic specialist care administra clinica. Aceasta includea, de asemenea, alte persoane cu funcții de conducere sau atribuții medicale, dintre care manageri, directori, medici și asistenți medicali. Procurorii suspectează că, timp de peste un an, clinica a introdus în sistemele sale informatice consultații și servicii medicale care nu au avut loc în realitate.
Aceste servicii ar fi fost validate cu ajutorul tokenurilor medicilor și al cardurilor de sănătate ale pacienților, iar datele au fost transmise către sistemele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate pentru decontare. Pe baza acestor informații, gruparea a emis lunar facturi și rapoarte care includeau și servicii medicale fictive, conducând la plăți importante efectuate de Casa de Asigurări de Sănătate Prahova.
👉 Modalități de operare și mijloace folosite pentru fraudă
Ancheta a relevat și acuzații că angajații implicați ar fi primit bani cash sub forma unor așa-zise „bonusuri de performanță”. Medicii au fost pontați câte șapte ore pe zi, iar conducerea clinicii impunea un obiectiv de minimum 27 de consultații zilnice. Personalul medical beneficia de procente din sumele decontate, în funcție de contribuția fiecăruia.
Procurorii mai susțin că tokenurile medicilor erau conectate permanent la calculatoarele clinicii, iar mai multe persoane aveau acces la parolele necesare validării consultațiilor. În unele situații, servicii medicale erau raportate chiar și în zilele în care medicii erau în alte locații sau nu desfășurau activitate. De asemenea, angajații ar fi pus la dispoziția grupării cardurile proprii de sănătate, dar și pe cele ale unor rude sau cunoștințe, pentru a introduce servicii medicale inexistente.
În urma a 33 de percheziții efectuate în județele Prahova și Ilfov, precum și în București, anchetatorii au confiscat documente, contracte de muncă, carduri de sănătate, echipamente informatice și sume de bani.