Studiu privind activitatea seismică din zona Targu Jiu, în contextul cutremurelor din 2023
Regiunea Targu Jiu, situată în sud-vestul României, a fost scena unor evenimente seismice neobișnuite în 2023, atrăgând atenția cercetătorilor. Potrivit unui studiu recent publicat, o echipă de seismologi români a utilizat tehnici de tomografie seismică pentru a analiza structura crustală subterană și factorii care ar putea fi responsabili pentru intensitatea activității seismice din zonă.
Conform datelor, cercetarea a folosit algoritmul LOTOS pentru a crea modele 3D cu rezoluție înaltă ale vitezelor undelor seismice de tip P și S. Aceste modele au clarificat variațiile semnificative ale vitezei undelor, indicând existența unor structuri geologice diferite în subteran. În zonele din nord și nord-est, unde vitezele Vp și Vs sunt mari, se suspectează prezența unor formațiuni geologice dense sau unități magmatice, posibil asociate cu blocuri crustale stabile sau structuri vechi de falii inactive.
Noteaza asigură că în zona centrală, unde vitezele Vs sunt mai scăzute, se află roci fracturate și slab consolidate, posibil saturate cu fluide. Aceste condiții explică, potrivit specialiștilor, de ce undele seismice S încetinesc considerabil aici, pentru că sunt mai sensibile la prezența fluidelor subterane. Studiul evidențiază, de asemenea, raportul Vp/Vs, care în centrul zonei a atins valori între 1.8 și 1.9, mai ridicate decât mediile normale, indice clar al prezenței fluidelor în fisurile rocilor.
Potrivit sursei asingo.ro, aceste fluide pot influența activitatea faliilor, reducând frecarea și facilitând alunecările, ceea ce duce la apariția cutremurelor. În partea sudică a regiunii, anomaliile de viteză sugerează existența unor formațiuni sedimentare mai slabe, cu un grad mare de fracturare. Depresiunea Getica, un bazin sedimentar vast, este caracterizată de roci mai puțin compacte, ceea ce face ca undele seismice să se propage cu dificultate mai mare.
Seismul din februarie 2023, cu magnitudinile Mw = 4.8 și Mw = 5.4, urmat de peste 4000 de replici, a fost un semnal serios pentru comunitatea științifică, menționează sursa. Cât timp s-a observat că transmigrația hipocentrelor spre suprafață a fost influențată de prezența fluidelor la adâncimi de 5-15 km, ceea ce explică și durata prelungită a activității post-seismice, ce a durat peste un an.
Studiul, citat de asingo.ro, subliniază că aceste descoperiri aduc lumină asupra comportamentului geodinamic al zonei și contribuie la o mai bună evaluare a riscului seismic regional. Pe termen lung, cercetătorii intenționează să combine metode fizice de inversie cu inteligența artificială pentru a obține modele seismice mai stabile și mai precise.
Această analiză detaliată explică de ce au avut loc cutremure atât de puternice în 2023. S-a descoperit că sub pământ există structuri diferite: în unele zone, rocile sunt stabile și dure, în altele fragmente și pline cu fluide, ceea ce face ca rocile să alunece mai ușor. Propagarea undelor seismice mai lentă în zonele cu roci moi și umede confirmă prezența acestor condiții subterane, iar această combinație de falii, fluide și roci fracturate explică activitatea seismică prelungită din anul respectiv.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
