Ucraina vrea până la jumătatea lui 2027 prototipul Freyja, „scutul” european împotriva rachetelor balistice rusești (Reuters)

Ucraina vrea ca prototipul unui sistem european de apărare împotriva rachetelor balistice, denumit Freyja, să fie gata în prima jumătate a anului viitor, a declarat pentru Reuters un oficial de rang înalt. Proiectul, la care participă zece state europene și aproximativ 12 producători din industria de apărare, urmărește dezvoltarea unui „scut” capabil să intercepteze rachetele balistice rusești, în condițiile în care Kievul depinde în prezent de sistemele americane Patriot. Davîd Aloian, secretar adjunct al Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei și coordonator al proiectului Freyja, a declarat că un comitet internațional de coordonare, însărcinat cu estimarea costurilor de cercetare și dezvoltare, urmează să se reunească în curând pentru prima dată. Lideri din zece țări europene, printre care și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, precum și reprezentanții a aproximativ 12 companii din industria de apărare s-au reunit în urmă cu două săptămâni, la Paris, pentru lansarea oficială a coaliției antibalistice. „Având în vedere că lucrăm într-un interval atât de scurt, avem un obiectiv ambițios: să avem un MVP – un produs minim viabil – până în prima jumătate a anului viitor”, a declarat Aloian. „Este vorba despre un prototip care să poată demonstra deja primele rezultate practice”, a adăugat oficialul. Ucraina depinde în mare măsură de sistemele americane de apărare antiaeriană Patriot, singurele arme din arsenalul său capabile să doboare în mod fiabil rachetele balistice rusești, care se deplasează cu viteze de câteva ori mai mari decât cea a sunetului. Livrările de sisteme Patriot au fost afectate de instabilitatea politică, de stocurile reduse și de durata mare a ciclului de producție. Rusia și-a intensificat în această lună atacurile cu rachete balistice asupra capitalei Kiev și a orașului-port Odesa, din sudul țării. Forțele ruse au lansat zeci de rachete, dintre care cele mai multe nu au putut fi doborâte de Ucraina din cauza lipsei de interceptoare. Ucraina este pregătită să pună la dispoziția proiectului Freyja un lansator și o rachetă interceptoare, despre care Zelenski a declarat luna aceasta că mai trebuie doar testate. Liderul ucrainean și-a exprimat speranța că sistemul va deveni operațional în decurs de un an. Kievul se așteaptă ca aliații să contribuie cu tehnologii precum radare moderne și senzori, dar și cu expertiză în domeniul ghidării rachetelor și al sistemelor electronice de control. Printre companiile din industria de apărare care s-au alăturat până acum proiectului se numără Eurosam, producătorul sistemului de interceptare SAMP/T, precum și Leonardo, Thales și Saab. Producătorul ucrainean de rachete și drone Fire Point, care a dezvoltat racheta de croazieră Flamingo, a anunțat că va fi principalul partener industrial al proiectului. Luna trecută, compania a făcut public un acord cu producătorul german de echipamente militare Hensoldt, care va furniza radarele necesare sistemului. Freyja reprezintă o încercare de a construi o alternativă mai ieftină la sistemul Patriot, pe care se bazează și numeroase țări europene. Alte sisteme de apărare antiaeriană, precum sistemul franco-italian SAMP/T și cel german IRIS-T, nu au demonstrat până acum că pot doborî rachete balistice. Zelenski a comparat coaliția Freyja cu un joc Lego, în care diferite echipamente furnizate de liderii industriei de apărare sunt îmbinate pentru a crea un singur sistem. Producătorii au primit sarcina de a dezvolta cadrul unui sistem ale cărui componente să poată fi înlocuite între ele, a explicat Aloian. „Principiul general al acestui sistem este că are o arhitectură deschisă. Dacă Danemarca spune: «Vreau sistemul Freyja cu un radar Weibel fabricat în Danemarca», este în regulă. Dacă Suedia spune că vrea sistemul Saab, nici aceasta nu este o problemă”, a declarat oficialul. Printre variantele analizate se numără înființarea unei structuri speciale, posibil a unui fond, prin intermediul căreia să fie gestionate toate contribuțiile și să fie asigurată finanțarea stabilă a proiectului, a mai spus Aloian. El speră, de asemenea, că implicarea directă a companiilor în proiect, alături de guverne, va contribui la reducerea birocrației. „Coaliția trebuie să fie una practică, nu politică”, a conchis oficialul.