Partea reprodusă Cioloș a subliniat că numele fostului premier Victor Ponta apare de 160 de ori în motivația Gold Corporation, compania care a depus solicitarea de despăgubiri, în timp ce numele său nu este niciodată menționat. Cererea de despăgubire a fost depusă în primăvara anului 2015, în timp ce Cioloș a devenit premier în toamna aceluiași an. Conform lui Cioloș, în 2011, guvernul condus de Ponta a promis avizele necesare pentru exploatarea cu cianuri în zonă, în ciuda legilor din România. Doi ani mai târziu, Ponta a propus o lege către Parlamentul European pentru modificarea legislației, dar ulterior a votat împotrivă. Cioloș consideră că e important să se clarifice când și cum a început această promisiune de exploatare, ce au fost exact promisiunile făcute și de ce Ponta și-a asumat niște angajamente față de companie, știind că legea interzice această posibilitate. Dosarul privind Roșia Montană a fost depus la UNESCO în 2017, bazându-se tocmai pe legile din România care protejează zona respectivă, iar aceste legi sunt în continuare în vigoare. Cu toate acestea, abia în 2022 Roșia Montană a fost inclusă pe lista UNESCO. Cioloș se întreabă de ce, dacă fostul premier Ponta și liderul PSD, Marcel Ciolacu, susțineau că e vital să se împiedice includerea Roșiei Montane pe lista UNESCO, dosarul nu a fost retras. Potrivit europarlamentarului, deși situația nu este definitivă, se teme ca politicienii să fie influențați de mii de oameni care au ieșit în stradă pentru a proteja Roșia Montană. Cioloș a declarat că nu este de acord cu retragerea Roșiei Montane de pe lista UNESCO, subliniind că persoanele care cer despăgubiri doar își iau ca țintă politică România, în timp ce problema reală este alta. El a adăugat că promisiunile au fost făcute de către politicieni, nu de către cei care au ieșit în stradă. Fostul premier Victor Ponta a anunțat după vot că România va trebui probabil să plătească daune, iar Cioloș consideră că oamenii sunt în drept să solicite compensații, având în vedere că aceste promisiuni au fost făcute din partea statului, mai exact din partea Guvernului condus de Ponta. Compania Gabriel Resources a acționat în instanțele internaționale împotriva statului român, din cauza blocării exploatarii aurului de la Roșia Montană. Decizia finală este așteptată în luna martie, iar despăgubirile pe care România ar trebui să le plătească sunt estimate a fi în valoare foarte mare.