Caz de condamnare contestat din cauza utilizării inteligenței artificiale
Un dosar aflat în apel la Curtea de Apel București ridică semne de întrebare privind redactarea unei hotărâri de condamnare de către Tribunalul București, după ce avocatul unei inculpate a afirmat că motivarea a fost realizată cu ajutorul inteligenței artificiale. Apărarea a solicitat verificări oficiale, iar instanța superioară a cerut Tribunalului să clarifice dacă s-au utilizat programe de acest tip, conform datelor disponibile.
👉 Detaliile cazului și acuzațiile formulate
Cazul se referă la un dosar DNA în care cinci persoane, între care o funcționară publică și un polițist, au fost condamnate în primă instanță la pedepse cuprinse între 2 ani și 8 luni cu suspendare și până la 5 ani cu executare. Ancheta procurorilor a identificat o presupusă rețea infracțională responsabilă pentru întocmirea de acte false pentru locuințe neutilizate sau în proprietatea Primăriei București, facilitând astfel tranzacții ilegale.
Controversa a fost intensificată în cadrul termenului din 6 aprilie 2026, când avocatul Alexandru Morărescu a afirmat că în motivarea instanței există modificări de termeni care sugerează o „prelucrare automată a textului”. Acesta a menționat exemple de formulări care ar fi fost alterate, cum ar fi termeni din zona „Sfatul Popular”, sugerând că aceste schimbări denotă o potențială utilizare a inteligenței artificiale.
👉 Reacțiile părților implicate
Apărătorul a declarat: „În mod categoric s-a folosit un program de inteligență artificială”, subliniind că unele modificări lexicale nu ar putea fi explicate prin metodele obișnuite de redactare a hotărârilor judecătorești. În contrast, procurorul de ședință a respins aceste acuzații, susținând că diferențele de formulare pot rezulta din autocorectări sau erori tehnice frecvent întâlnite în aplicațiile informatice utilizate în cadrul instanțelor.
Cazul continuă să fie monitorizat, pe măsură ce Curtea de Apel București a solicitat informații suplimentare de la Tribunalul București.
