Noaptea Sfântului Andrei, marcată de tradiții precreștine și obiceiuri pentru protecție
Credincioșii sărbătoresc duminică pe Sfântul Apostol Andrei, considerat creștinătorul românilor. Noaptea dinainte este încărcată cu tradiții precreștine care implică apariția strigoilor, farmece și ghicirea viitorului. Se crede că în această noapte granița dintre lumi dispare.
În zone precum Bucovina, Andrei este numit „cap de iarnă”, o perioadă în care binele și răul se împletesc. Strigoii, spirite ale morților care nu s-au odihnit, ies pentru a fura „mana vacilor” și alte lucruri, aducând nenorociri. Pentru a se proteja, oamenii folosesc usturoi la uși și cotețe.
Oamenii pun crenguțe de vișin în apă; dacă înfloresc până de Crăciun, se crede că anul va fi bogat. De asemenea, semănatul de grâu sau păstrarea a 12 cepe, câte una pentru fiecare lună, sunt practici pentru a ghici cum va fi vremea și belșugul anului următor, conform asingorj.ro.
Potrivit tradiției, usturoiul zdrobit aplicat pe uși și geamuri alungă duhurile rele care pot pătrunde în gospodării. Aceste obiceiuri reflectă o legătură profundă între credințe și dorința de protecție față de oameni, animale și recolte în noaptea Sfântului Andrei.