Problemele inechității în sistemul de pensii din România

Problemele inechității în sistemul de pensii din România

Noua lege a pensiilor din România are ca obiectiv principal reducerea inechităților existente în sistem, însă anumite categorii de cetățeni continuă să beneficieze de pensii extrem de mari. Printre aceștia se numără foștii magistrați, care pot înregistra pensii ce depășesc 25.000 de lei pe lună, fără a fi contribuit pe măsura acestor sume.

Conform datelor furnizate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) în septembrie, din cei 5.665 de foști judecători și procurori, peste 3.000 nu au realizat nicio contribuție la sistemul public de pensii. Acești foști funcționari au parte de pensii medii de 25.166 de lei, iar mulți dintre ei aleg să se pensioneze între 42 și 46 de ani, continuându-și carierele ca avocați.

Criticii acestui sistem consideră că există o mare nedreptate, afirmând că România este o excepție în care aceste inechități persistă. Rares Bogdan a declarat în trecut că se va asigura că astfel de discrepanțe nu vor mai avea loc, însă acest lucru nu s-a reflectat în realitate, fiind perceput de unii ca o promisiune falsă legată de alegeri.

Potrivit Legii 303/2022, foștii magistrați pot beneficia de o pensie specială medie de 7.272 de lei, dar statul completează această sumă cu încă 21.896 de lei, ajungând la un total mediu echivalent cu 5.033 de euro.

În contrast, alte țări din lume, cum ar fi Olanda, Islanda, Danemarca și Israel, dețin sisteme de pensii mai bine structurate. Un studiu recent realizat de Mercer CFA Institute Global Pension Index plasează Olanda pe primul loc la nivel mondial în ceea ce privește sistemele de pensii, datorită activelor solide și reglementărilor eficiente implementate.