Procurorii DIICOT Constanța au finalizat un dosar amplu de criminalitate organizată, denumit „Fabrica de moșteniri”, în care o rețea specializată a jefuit sistematic persoane vârstnice și vulnerabile, preluând ilegal imobilele acestora. Conform anchetei, gruparea a acționat aproape un deceniu, folosind documente juridice aparent legale pentru a transfera casele unor bătrâni către membri sau apropiați ai rețelei, potrivit rechizitoriului.
👉Structura grupării și metodele folosite pentru transferul imobilelor
Gruparea formată din notari publici, un executor judecătoresc, administratori de bloc și persoane interpuse a vizat în special bătrâni singuri, bolnavi sau fără sprijin familial, al căror patrimoniu era valoros. Documentele erau instrumentele principalelor operațiuni frauduloase: testamente, succesiuni, procuri și executări silite, toate elaborate aparent legal pentru a transfera imobilele în mod abuziv.
Anchetatorii au evidențiat că notarii autentificau documente fără să verifice statutul real de discernământ al semnatarilor, uneori consemnând în mod fals deplasarea la domiciliul persoanei vătămate. Aceste acte erau utilizate pentru a justifica succesiuni sau vânzări care ulterior erau contestate ca frauduloase.
👉Implicarea executorului judecătoresc și a persoanelor interpuse în fraude
Un element esențial în rețea a fost executorul judecătoresc, care, conform anchetei, a derulat executări silite pe creanțe fictive, chiar și împotriva unor persoane decedate, provocând pierderi mari moștenitorilor legali. Astfel, sechestrarea și transferul fraudulos al imobilelor au fost facilitate prin aceste măsuri abuzive.
În plus, pentru a ascunde traseul imobilelor și a legaliza de facto proprietatea asupra lor, rețeaua folosea rude, concubine sau apropiați ca persoane interpuse. Aceștia figurau ca beneficiari sau adjudecatari, plasând succesiv aceste bunuri pe numele lor, complicând astfel identificarea provenienței ilicite.
Până în prezent, DIICOT a trimis în judecată 26 de persoane implicate în această schemă complexă. Ancheta solicită anularea a peste 100 de documente emise fraudulos și menținerea sechestrului pe bunurile obținute astfel, pentru a preveni înstrăinarea lor și a proteja drepturile legitime ale moștenitorilor reali.
Rețeaua documentată de DIICOT Constanța reprezintă un exemplu clar de criminalitate organizată care profită de vulnerabilitatea persoanelor în vârstă, ceea ce indică necesitatea unor controale mai stricte ale actelor notariale și măsuri de protecție juridică suplimentare pentru această categorie socială.
