România riscă un miliard de euro din cauza centralelor pe cărbune
România se confruntă cu un risc semnificativ în relația sa cu Uniunea Europeană, conform unui comunicat al Comisiei Europene adresat Guvernului de la București. Oficialii europeni nu sunt convinși că centralele pe cărbune declarate închise au fost scoase efectiv din funcțiune, ceea ce ar putea duce la pierderea a aproximativ un miliard de euro, parte din Planul Național de Redresare și Reziliență.
👉 Bruxelles-ul cere dovezi clare
Documentele de corespondență între Ministerul Energiei și Guvernul României indică faptul că Bruxelles-ul solicită dovezi concludente că unitățile energetice pe cărbune nu vor mai produce electricitate. „Reducerea capacității licențiate nu este suficientă pentru a demonstra închiderea definitivă a centralelor”, subliniază oficialii europeni.
Comisia Europeană definește termenul de „închidere” ca retragerea licenței și deconectarea fizică de la rețea. Ca urmare, autoritățile române trebuie să prezinte documente emise de Transelectrica, care să confirme că unitățile respective au fost scoase definitiv din sistemul energetic.
👉 Provocări legate de dezafectarea centralelor pe cărbune
Solicitările de clarificare vizează mai multe centrale, inclusiv cele de la Craiova, Paroșeni și unități ale Complexului Energetic Oltenia. De asemenea, România a notificat în unele cazuri doar reducerea puterii instalate la zero megawați, ceea ce, în opinia Bruxelles-ului, poate fi interpretat ca o limitare temporară, nu o dezafectare ireversibilă.
Jalonul 119 din Planul Național de Redresare și Reziliență obligă țara noastră să demonstreze că a scos din funcțiune sute de megawați din sistem. Deși autoritățile române susțin că au dezafectat 695 MW și au redus alți 360 MW, Comisia Europeană consideră că aceste măsuri nu echivalează automat cu închiderea definitivă.
La finalul anului trecut, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, anunța obținerea unei amânări pentru închiderea unor grupuri energetice din Oltenia, care trebuiau să fie oprite până la sfârșitul lui 2025. Între timp, Guvernul lucrează și la o nouă ordonanță privind decarbonizarea sistemului energetic.
