Greenpeace avertizează despre riscurile radioactive de la Cernobîl
O prăbușire necontrolată a învelișului izolator al reactorului nr. 4 de la centrala nucleară Cernobîl ar putea amplifica riscurile de emisii radioactive, conform unei evaluări recente a organizației neguvernamentale Greenpeace. Această situație îngrijorătoare a fost adusă în atenția publicului marți, adăugând un nou capitol la problemele de infrastructură cauzate de conflictul din regiune.
👉 Deteriorarea scutului protector al reactorului și atacurile asupra sitului
Reactorul nr. 4, afectat de explozia catastrofală din 1986, este protejat de un sarcofag din oțel și beton, construit rapid după accident, precum și de un nou scut de protecție instalat în 2016. Acest scut modern a suferit deteriorări severe în februarie 2025, după ce a fost lovit de o dronă rusă. Ucraina a acuzat Rusia de atacuri repetate asupra acestui sit, începând cu invazia din 2022.
Potrivit Greenpeace, în ciuda lucrărilor de reparație, funcția de izolare a reactorului afectat nu a fost „pe deplin restabilită”. Expertul în domeniul nuclear Shaun Burnie a subliniat importanța acestor structuri, menționând că, în cazul unei prăbușiri, există „riscul de scurgeri radioactive în mediul ambiant, în special din interiorul sarcofagului”.
👉 Riscuri în caz de prăbușire și costurile intervenției
Specialistul Burnie a evidențiat că „în interiorul sarcofagului se află 4 tone de praf extrem de radioactiv”, ceea ce face ca o eventuală prăbușire să fie catastrofală. El a solicitat demontarea elementelor instabile ale învelișului pentru a preveni aceste riscuri. Cu toate acestea, lucrările de întreținere sunt întârziate din cauza războiului, dar și a atacurilor continue asupra regiunii Cernobîl.
La rândul său, directorul centralei, Serghi Tarakanov, a avertizat că „dacă o rachetă cade la 200 de metri distanță, va provoca un impact extern asemănător cu cel al unui cutremur”. El a subliniat că „particulele radioactive nu cunosc frontiere”, amintind de efectele catastrofei din 1986. Costurile estimate pentru restaurarea structurii avariate de drona rusă se ridică la aproximativ 500 de milioane de euro, conform declarațiilor ministrului francez de externe, Jean-Noel Barrot.